• 402

    Vernisaj „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz”

    Expoziție
  • When
    19 Septembrie 17:00 - 21:00
  • Deschiderea expoziției comemorative „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz”

    Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) sub egida Ministerului Culturii și Identității Naționale, și în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Asociația „Prospectorii Istoriei”, Muzeul Vrancei – Focșani și Complexul Muzeal Județean „Iulian Antonescu” – Bacău anunță deschiderea expoziției comemorative „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz” ce readuce în memoria colectivă jertfa și, deopotrivă, victoria în marile bătălii din anul 1917.

    Vernisajul va avea loc marți, 19 septembrie, 2017, începând cu ora 17:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București, în prezența domnului Lucian Romașcanu, Ministru al Culturii și Identității Naționale, precum și a reprezentanților instituțiilor organizatoare.

    În vara și începutul toamnei anului 1917 se consemnează cele mai glorioase momente ale armatei române în timpul Primului Război Mondial. La Mărăști, Mărășești și Oituz „românul a dovedit (...) cu prisosinţă că, bine armat şi bine condus, putea să ţie piept oricărui soldat din lume”. Cu prețul unor mari sacrificii, în „împrejurări crude, dureros de amare pentru soldații noștri, care luptau ca să-și ia înapoi casele” (Regina Maria), a fost apărat ceea ce mai rămăsese din România liberă.

    Pentru desfășurarea operațiunilor militare în anul 1917, Consiliul de Război a stabilit că trebuiau puse în aplicare două „lovituri”: una, dată de Armata 2 Română în zona Mărăști, cu scopul de a fixa forțele inamice și de a sprijini acțiunile derulate de Armata 1 Română și o parte a Armatei 4 Rusă, care trebuiau să dea a doua „lovitură” pe Siretul Inferior, în zona Nămoloasa. Obiectivul: nimicirea grupării principale de forțe a inamicului, reprezentată de Armata 9 Germană.

    În urma bătăliei de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917) Armata 2 Română a reușit să facă o spărtură largă de 30 km și adâncă de 20 km în frontul Armatei Austro-Ungare, determinând comandamentul Puterilor Centrale să-și schimbe planul de operațiuni și să aducă puternice întăriri în zonă. Armata română a pierdut 1460 de ostași, alți 3419 fiind răniți și dispăruți. De partea Puterilor Centrale s-au numărat 2200 de morți și 4700 de răniți și dispăruți. Românii au capturat 2700 prizonieri. Foarte important a fost și impactul moral asupra soldaților și ofițerilor români, care au văzut, pentru prima dată, că puternica armată inamică poate fi învinsă.

    Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917) a fost, prin durata, proporţiile şi intensitatea ei, cea mai mare bătălie care s-a dat pe frontul românesc în decursul războiului mondial. Pierderea bătăliei de la Mărășești a forțat Puterile Centrale să renunțe definitiv la acțiuni ofensive pe frontul românesc și să treacă la defensivă. „Nemţii au povestit, după război, că plecaseră la luptă spre Mărăşeşti cu uşurinţă, crezând că au în faţa lor oamenii din toamna precedentă şi că mare le-a fost mirarea izbindu-se de noul avânt al românilor, pe care-l comparau cu al francezilor, pe frontul de vest.” (Constantin Argetoianu)

    Armata 1 Română a pierdut 27410 oameni (16% din efectivul avut la începutul bătăliei): 5125 de morţi, 9818 dispăruţi şi 12467 de răniţi. Armata 4 Rusă a pierdut aproximativ 25650 de oameni - 7083 morţi, 8167 dispăruţi și 10400 răniţi. Armata 9 Germană a înregistrat peste 60000 de oameni scoşi din luptă (morţi, dispăruţi şi răniţi).

    Concomitent cu bătălia de la Mărășești s-a desfășurat cea de-a treia bătălie, de la Oituz, (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917). Oprirea ofensivei Puterilor Centrale s-a făcut cu prețul unor pierderi grele: 1800 morți, din care 52 ofițeri, 4850 răniți din care 143 ofițeri, și 5700 dispăruți, din care 27 ofițeri. În total, peste 12000 de luptători. Inamicul a înregistrat, la rândul său, pierderi deosebit de mari (numai la Cireșoaia au căzut 1500 de soldați ai Puterilor Centrale).
    Victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz au împiedicat scoaterea României din război și au oprit, temporar, înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre Ucraina.

    Expoziția realizată la Muzeul Național de Istorie a României prezintă vizitatorilor, prin intermediul imaginilor, documentelor de arhivă, hărților și obiectelor, evenimentele pline de dramatism din vara anului 1917. Mai mult decât atât, reprezintă un îndemn pentru concetățenii noștri de a vizita aceste locuri unde istoria de împletește cu natura într-un mod extraordinar.

    Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României de miercuri până duminică și poate fi vizitată până la începutul anului 2018.

    _____________________________________________________
    Muzeul Național de Istorie a României, ca păstrător al unei părți importante a memoriei noastre istorice, a demarat un program de mare amploare pentru comemorarea faptelor și a oamenilor care au participat la dramaticele evenimente ale anilor 1914 – 1919, fie că erau membri ai elitelor politice, militare sau intelectuale, fie oameni de rând chemați sub arme sau civili rămași în spatele frontului.

    Seria de proiecte culturale dedicate comemorării Centenarului Primului Război Mondial a început în 2014 cu expoziția dedicată Neutralității. Aceasta a fost urmată în 2015 de o altă expoziție consacrată Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei în anii Marelui Război. Tot în 2014, muzeul a lansat site-ul www.marelerazboi.ro, un proiect virtual destinat publicării documentelor legate de Primul Război Mondial, aflate în colecția instituției și ale mai multor muzee partenere.

    În același timp, MNIR împreună cu Institutul Cultural Român au prezentat expoziția „Românii și Marele Război” în mai multe orașe din Belgia, Italia și Republica Moldova. Proiectul continuă, urmând a fi prezentat și în alte țări din Europa.

    Expoziția organizată în 2016, deschisă până la finalul lui 2017 - „România în Marele Război” – este consacrată comemorării centenarului intrării în război a Regatului României, dar și situației din Transilvania, Bucovina și Basarabia, afectate, în cel mai înalt grad, de evoluțiile politico-militare din România anilor 1916 – 1918/9.