• 436

    ★ Anonimul veneţian ★

    Theatre
  • When
    10 Decembrie 20:00 - 22:00
  • ★ Anonimul veneţian ★
    după Anonimo veneziano de Giuseppe Berto
    Coordonator: Ion Caramitru
    Asistent coordonator: Patricia Katona
    Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu
    Ilustrație muzicală: Vasile Manta

    Cu: Ilinca Goia, Ioan Andrei Ionescu.

    Data premierei: 01.06.2014
    Durata: 1 h 30 min / Pauză: Nu
    TNB, Sala ATELIER

    Anonimul veneţian este un spectacol sensibil, profund, uneori ironic şi mereu emoţionant. Ea şi El îşi trăiesc dragostea dincolo de vreme, într-o Veneţie a muzicii şi a frumuseţii eterne. Aici, iubirea înseamnă libertatea de a înfrunta zâmbind viaţa şi moartea deopotrivă.

    O dramă romantică specială despre doi oameni care se reîntâlnesc pentru a-şi împlini povestea, rămasă neterminată. Fac asta într-un moment tulburător, când timpul pare că şi-a pierdut răbdarea, dar iubirea lor rămâne la fel de puternică şi de frumoasă, chiar şi acum, în apropierea ultimului act. Care pare să dureze cât o clipă... sau cât o viaţă.

    ★★★★★ "De multă vreme nu am mai urmărit o felie de teatru-teatru fără prea multe izmeneli-viziuni regizorale, care vor să rupă gura târgului şi nu reuşesc, deseori, decât să submineze substanţa textului dramaturgic. De multă vreme nu am mai văzut o interpretare bazată pe naturaleţe şi firesc, fără alte ingrediente, deja un loc comun, care să forţeze spectacolul şi viziunea spectatorilor. De multă vreme nu am mai fost atras de forţa dramatică a unei felii de viaţă care să capete contur scenic cu atâta pregnanţă, fără să fie deformată de sulemeneli regizorale şi fandacsii şi stridenţe interpretative". Bedros Horasangian, Adevărul.

    ★★★★★ "În spectacolul lui Ion Caramitru totul este de un firesc pe care nu-l pot numi altfel decât cinematografic. De altfel, firescul face parte din amprenta personală a acestui actor/regizor de esență rară. Lucru pe care, de obicei, reușește să-l "împrumute" și colegilor cu care lucrează."
    Ilinca Goia mi-a dat senzația că, sufletește, e foarte aproape de "Ea", că nu-și construiește personajul matematic, la rece, ci îl trăiește profund, sfâșietor.
    Fără niciun dubiu, El în varianta Ionescu e mult mai bun decât în varianta Musante". Gabriela Hurezean, Muze și arme.

    ★★★★★ "Ioan Andrei Ionescu. Extraordinar în „Anonimul veneţian”, de Giuseppe Berto, tulburătorul spectacol de la Naţionalul bucureştean". Mircea M. Ionescu, Taifasuri.

    ★★★★★ "Anonimul venețian" este ceea ce eu numesc "un spectacol de replică". Fluxul și refluxul textului este încântător, decorul Naționalului trebuie, de asemenea, apreciat și – iată – îl apreciez. Ilinca Goia, învingându-și, înțeleg, vechi suferințe personale, e memorabilă în rol. Ioan Andrei Ionescu devine, pe măsură ce timpul se scurge și personajul său pierde din clepsidră, tot mai bun". Andrei Crăciun, Ziarul Metropolis

    ★★★★★ „Ioan creşte de la un minut la altul. Emoţia greu născută pluteşte mai întâi în aer, pentru a se concentra, spre final, în ochii lui. Se strâng acolo Veneţia, povestea, Ilinca, viaţa ce nu mai e, dar şi cariera unui actor ce pesemne că aştepta de mult un asemenea rol. Ochi ce trăiesc dincolo de limitele pericolului. În fine!”. Mihai Brezeanu, LiterNet.ro.

    ★★★★★ "un spectacol de cameră, un spectacol foarte tentant.
    O lecţie tulburătoare, despre faptul că trebuie să ne bucurăm de fiecare clipă pe care o trăim". Silvia Kerim, Formula AS.

    ★★★★★ "Ion Caramitru ilustrează teatral fiecare moment urmărind studiul exploatării profunde a capacității de trăire sinceră a actorilor pentru fiecare situație. Urmărește și consolidarea credibilă a relației dintre cei doi, dublată și prin dezvoltarea unui suspans al acțiunii.Ilinca Goia și Ioan Andrei Ionescu sunt doi actori importanți ai Naționalului bucureștean și exercițiul lor de “studiu” este o reușită firească". Ileana Lucaciu, Spectator.

    ★★★★★ "Întâmplarea face să fi revăzut de curând Un duel (după Cehov, regia Alexandru Dabija) în aceeaşi Sală Atelier. L-am redescoperit în acea seară (într-un rol secundar, e drept) pe Ioan Andrei Ionescu, altfel de cum mi-l aminteam din mai vechile spectacole ale Teatrului Naţional din Bucureşti: mai puternic, mai stăpân pe sine, pregătit pentru o partitură dramatică de generozitatea Anonimului. Iar traiectul său, ca actor, capătă ceva din "destinul" instrumentului la care cântă personajul. Datorită evoluţiei tehnice, dar şi a virtuozităţii la care au ajuns soliştii, oboiul are o funcţie din ce în ce mai importantă în orchestră, încredinţându-i-se pasaje dificile şi de mare expresivitate. Sunetul său este pătrunzător, clar şi colorat. Or, la un astfel de "sunet" pare că a ajuns Ioan Andrei Ionescu". Maria Zărnescu, Revista Teatrul azi .

    ★★ Biletele se pot achiziționa de la Casa de bilete a Teatrului Național, precum şi online, de pe portalul www.mystage.ro: https://www.mystage.ro/spectacole/anonimul-venetian-87/ ★★

    Trailer: https://vimeo.com/165132454

    #TNB, #anonimulvenetian