Şamanul Mut (sezonul III) - Episodul 3: Muzici de armâni fârşeroţi, ruşi lipoveni şi vlahi din Dobrudja Mare


Când:
20 Ianuarie 21:00 23:00
Bilete:
20 de lei
Gazdă:

Strada Constantin Mille 4, București, Romania
Organizator:

Despre

Invitaţi:
Ioan „Neli” Bracea (voce)
Gheorghe „Gicu” Bracea (voce)
Vasile Anastase Topa (voce)
Hristu Costică (voce)
Pimon Bejenaru (harmushka/armonică rusească)
Tamaria Şerban (voce)
Natalia Pavlov (voce)

E posibil ca un cercetător al istoriei şi culturii balcanice să-i ignore un timp pe aromâni. Dar chiar şi astăzi în jurul oraşului grecesc Agrinio, de pildă, poate fi auzit un grai aromânesc foarte asemănător cu cel din Albania, din munţii Andon Poci.

Mulţi dintre ciobanii aromâni fuseseră bogaţi – „crimă” pe care şi-au ispăşit-o petrecând ani buni în temniţe, după 1945. Câţiva dintre urmaşii întreprinzători ai acestora au pus de curând bazele unui mic muzeu etnografic în centrul Bucureştiului, pe strada Vasile Lascăr.

Ca particularităţi ale dialectului, se pot aminti pronunţia unui „e” foarte deschis, fonem specific graiurilor aromâneşti din Albania şi „ţ”-ul, prezent şi în limba română. Comunitatea vehiculează cântări rituale, cântări lirice ocazionale, balade şi cântări istorice. În timpul cântecelor polifonice, primul solist îşi suspendă cuvântul, respectiv versul, contând pe adăugirile solistului secund.

RUŞII LIPOVENI:
Fiind o etnie de sorginte slavă, ruşii lipoveni sunt urmaşii staroverilor, adepţii credinţei creştin ortodoxe de rit vechi din Rusia, care şi-au părăsit ţara în a doua jumătate a sec. XVII în urma schismei din Biserica Ortodoxă Rusă, ca o consecinţă a reformei de cult iniţiată de către ţarul Alexei Mihalovici Romanov (tatăl lui Petru cel Mare) şi de Patriarhul Nikon al Rusiei. Lipovenii invitaţi în acest episod sunt născuţi şi crescuţi în comuna Sarichioi („Satul Galben”), atestată documentar la 1651. Tradiţia orală, înregistrată la sfârşitul sec. al XIX-lea în Marele Dicţionar Geografic Român, aminteşte despre Stepan Razin, Vanika Kain şi Trişka-Rastrijka, o parte din aceştia aflându-se în fruntea răscoalelor cazacilor de pe Don, înainte de a sosi cu bărcile în regiunea de astăzi a Tulcei.

Cele mai importante comunităţi de ruşi lipoveni, din punct de vedere numeric, sunt astăzi în judeţele Tulcea şi Constanţa. Comunităţi încă prospere se pot găsi şi în Ialomiţa sau Botoşani.

Credinţa ruşilor staroveri din România de astăzi este creştin-ortodoxă de rit vechi, păstrată încă din timpul creştinării Rusiei Kievene, de la sfârşitul sec. X, de către cneazul Vladimir Sveatoslavici. Preoţii ortodocşi de rit vechi urmează doar cursurile de slavonă bisericească şi de cânt religios, organizate pe lângă biserici sau la mânăstirile ortodoxe de rit vechi.

Invitaţi:
Ioan „Neli” Bracea (născut în Ceamurlia de Jos, jud. Tulcea) – voce
Gheorghe „Gicu” Bracea (născut în Mihail Kogălniceanu, jud. Constanţa) – voce
Vasile Anastase Topa (născut în Cadrilater, Bulgaria) – voce
Hristu Costică (născut în Bucureşti) – voce
Pimon Bejenaru (născut în Sarichioi, jud. Tulcea) – harmushka/armonică rusească
Tamaria Şerban (născută în Sarichioi, jud. Tulcea) – voce
Natalia Pavlov (născută în Sarichioi, jud. Tulcea) - voce