Şamanul MUT- Sezonul IV. Episodul 2: Muzici Ţărăneşti De Fanfară


Data și ora:
Gazdă:

Strada Constantin Mille 4, București, Romania
Organizator:

Despre

Simion Bogdan-Mihai (voce) prezintă:
ŞAMANUL MUT, SEZONUL IV

EPISODUL 2: MUZICI ŢĂRĂNEŞTI DE FANFARĂ DIN BANATUL ROMÂNESC

Invitaţi:
Pavel Bălan (fligorn sopran)
Valeriu Bălan (fligorn sopran)
Dan Pirtea (fligorn sopran)
Călin Şuşară (fligorn bas)
Nicolae Căpăţână (fligorn bas)
Ion Ţâncu (fligorn bas)
Ilie Gruiescu (dobă)
Carol Golâmba (trombon cu pistoane)
Adrian Brebu (trombon)
Gheorghe Bălan (helicon bas/tubă)

Intrare: 20 RON
--------------------------------------
Şamanul Mut (sezonul IV)
Episodul 2: Muzici ţărăneşti de fanfară din Banatul românesc

Prin anii `80 ai sec. XX, muzica bănăţeană s-a pomenit în miezul unei dezbateri publice care se prelungeşte şi azi, cu zvâcniri şi domoliri intermitente. Pe atunci, ea absorbise în cantităţi abundente elemente din muzica populară iugoslavă a timpului (novokomponovana narodna muzika), ajunsese în mare vogă şi pătrunsese în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde fuzionase haotic cu muzicile locale.
În Balcanii de sud-vest supravieţuiesc însă, în unghere puţin ştiute, atât piese cât şi moduri de cântare vechi, care pot fi reperate şi în muzica ţărănească bănăţeană. Printre acestea – o tehnică de execuţie instrumentală cândva înfloritoare, care fiinţează încă în mici enclave din Serbia, Macedonia, Bulgaria, Grecia nordică şi Banatul sârbesc: execuţia heterofonică (pe care am putea-o numi „cântarea în ecouri”) şi produsul ei: heterofonia. În principiu, heterofonia – într-o definiţie ultra-sumară şi accesibilă – este rezultatul superpoziţiei a minimum două versiuni distincte ale aceleiaşi melodii. În muzicile ţărăneşti balcanice, ea este produsă de instrumentele solistice ale fanfarelor şi este însoţită de multe ori fie de o textură ritmică produsă de percuţie, fie de un bas cvasicontinuu, fie de un acompaniament tonal-armonic de factură occidentală realizat de un grup de instrumente specializate.
Astăzi, din dorinţa de a pătrunde în lumea show-business-ului occidental, multe din fanfarele balcanice contemporane se disciplinează şi îşi standardizează execuţiile, într-un mod păgubitor pentru spontaneitatea, inventivitatea şi supleţea muzicii lor. Şansele lor de reuşită nu sunt neglijabile: europenii le-au descoperit cu deliciu – sau, într-un anume fel, le-au redescoperit, întrucât prin sec. XVII – XVIII fanfarele orientale le erau familiare (marşul „alla turca” nu a apărut din neant!) – şi le invită asiduu la diferite festivaluri în aer liber.
Conducătorul fanfarei ţărăneşti din comuna Bănia (jud. Timiş) Pavel Bălan cântă la fligorn sopran – instrumentul solistic preferat de bănăţeni pentru „dulceaţa” timbrului. El cultivă în egală măsură repertoriul de fanfară militară convenţională, dar şi cel ţărănesc.
Pavel urmăreşte acum noile aventuri ale fanfarei sale: cântările de procesiune din ziua de Paşti, cântările pentru joc din faţa bisericii, concertele din parcurile de la Herculane, Turnu Severin şi Bucureşti, participările la felurite festivaluri, turneele în Serbia ş.a. El are însă temerea că vremurile noi sunt mai degrabă potrivnice muzicilor pe care le propune.
Invitaţi:
Pavel Bălan (fligorn sopran)
Valeriu Bălan (fligorn sopran)
Dan Pirtea (fligorn sopran)
Călin Şuşară (fligorn bas)
Nicolae Căpăţână (fligorn bas)
Ion Ţâncu (fligorn bas)
Ilie Gruiescu (dobă)
Carol Golâmba (trombon cu pistoane)
Adrian Brebu (trombon)
Gheorghe Bălan (helicon bas/tubă)