Șamanul Mut - Ultimul episod!


Data și ora:
Gazdă:

Strada Constantin Mille 4, București, Romania
Organizator:

Despre

Simion Bogdan-Mihai (voce) prezintă:
ŞAMANUL MUT, SEZONUL IV

EPISODUL 5: BIZARERII TRANSILVANE – HIGHEGHEA CU TOLCER ŞI CETERA OŞENEASCĂ

Invitaţi:
Nelu Petru Jolţe (vioară cu goarnă)
Siminic Guti (dobă)
Petre Zele (ceteră oşenească)
Petrică Zele (chitară-zongoră)

Acces: 20 RON
Tickets: Eventbook.ro
-----------------------------------------------------------
Şamanul Mut (sezonul IV)
Episodul 5: Bizarerii transilvane – Higheghea cu tolcer şi cetera oşenească

Toponimul „Transilvania” desemnează două arii concentrice ale României. Prima, cea largă, este întreaga suprafaţă nord-vestică a ţării, încadrată la nord şi vest de graniţele cu Ucraina şi respectiv Ungaria, iar la est şi la sud de Carpaţi: este acea Transilvanie pe care şi-o imaginează occidentalii, dar şi românii din provinciile exterioare arcului carpatic care nu percep detaliile culturale şi nu le văd relevanţa. A doua este secţiunea centrală a teritoriului amplu descris mai sus (denumit „Câmpia Transilvaniei” sau „Câmpia” de către localnici), flancată de câteva regiuni istorice: la nord Maramureşul voivodal, la vest Crişana, iar la est şi sud – pe celălalt versant al munţilor Carpaţi – Moldova, respectiv Muntenia, Oltenia şi Banat. Spectacolul de faţă se consacră muzicilor ţărăneşti din două regiuni împrejmuitoare ale Câmpiei Transilvaniei, mai exact muzicilor din Bihor (parte a Crişanei) şi din Oaş (teritoriu aflat la nord-vest de Maramureşul voivodal).
În Câmpia Transilvaniei (miezul regiunii Transilvania), muzicile din petrecerile rurale comunitare au avut şi au, grosso modo, cam aceeaşi sonoritate, produsă de trioul de coarde (vioară, violă-braci şi contrabas) – care „copiază”, probabil, grupul cameral de la curţile nobiliare austriece şi maghiare de altădată. Dar în regiunile marginale, fiecare muzică diferă de toate celelalte prin timbre inventate şi/sau şlefuite de localnici de-alungul deceniilor din urmă. În perioada în care amplificarea electrică nu se inventase sau nu pătrunsese încă în mediul rural, muzicienii romi în comun acord cu sătenii români şi maghiari au testat totodată şi unele modalităţi de augmentare a intensităţilor.
Bihorenii au adoptat pe neaşteptate un instrument venit din Occident, care îi satisfăcea atât din punct de vedere coloristic cât şi dinamic: vioara cu goarnă, pe care o numesc higheghe cu tolcer (în grai local tolcer înseamnă pâlnie) sau higheghe cu goarnă (din magh. hegedu = vioară). Instrumentul a fost inventat şi patentat în anul 1901 de John Matthias Augustus Stroh, inginer electrician pasionat de muzică din Londra. Instrumentul a fost descris pentru prima oară de muzicologul britanic Dick Donovan în 1902. Stroh, preocupat ca mulţi constructori din epocă de fortificarea intensităţilor produse de instrumentele muzicale, a sperat ca invenţia sa să aibă succes în muzica academică, ceea ce nu s-a întâmplat.
Oaşul, regiune rurală situată la extremitatea nord-vestică a Transilvaniei, în proximitatea frontierei cu Ucraina, subsumând doar 36 de sate şi comune, este deseori confundat cu Maramureşul voivodal vecin, de care se distinge totuşi prin cultura tradiţională şi mai ales prin muzica sa. Show-ul îşi propune să discearnă evoluţia din ultimii peste 60 de ani (cele mai vechi cântece din repertoriul protagonistului Petre Zele sunt de la sfârşitul anilor `40) a unei muzici locale singulare – cea a Ţării Oaşului – o muzică ce se execută vocal fără amplificare şi este acompaniată, de preferinţă, de vioară. Cântul vocal şi cel violonistic şi asocierea dintre ele se află în inima muzicii oşeneşti. În jurul relaţiei dintre cele două s-a construit de-alungul timpului un sound particular, absolut unic în România.
Invitaţi:
Nelu Petru Jolţe (vioară cu goarnă)
Siminic Guti (dobă)
Petre Zele (ceteră oşenească)
Petrică Zele (chitară-zongoră)